cădelnița

Romanian

Etymology

From cădelniță +‎ -a.

Verb

a cădelnița (third-person singular present cădelnițează, past participle cădelnițat) 1st conjugation

  1. to use a censer

Conjugation

    conjugation of cădelnița (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a cădelnița
gerund cădelnițând
past participle cădelnițat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present cădelnițez cădelnițezi cădelnițează cădelnițăm cădelnițați cădelnițează
imperfect cădelnițam cădelnițai cădelnița cădelnițam cădelnițați cădelnițau
simple perfect cădelnițai cădelnițași cădelniță cădelnițarăm cădelnițarăți cădelnițară
pluperfect cădelnițasem cădelnițaseși cădelnițase cădelnițaserăm cădelnițaserăți cădelnițaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să cădelnițez să cădelnițezi să cădelnițeze să cădelnițăm să cădelnițați să cădelnițeze
imperative — tu — — voi —
affirmative cădelnițează cădelnițați
negative nu cădelnița nu cădelnițați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.