călăci

Romanian

Etymology

Borrowed from Ottoman Turkish قلج (kılıç).

Noun

călăci n (uncountable)

  1. (obsolete) sword

Declension

Declension of călăci
singular only indefinite definite
nominative-accusative călăci călăciul
genitive-dative călăci călăciului
vocative călăciule

References

  • călăci in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN