călăuză

Romanian

Etymology

Borrowed from Ottoman Turkish قلاغوز (kılağuz), from Old Anatolian Turkish قلاغوز (qulağuz, qulavuz), from an extinct Central Asiatic substrate.

Noun

călăuză f (plural călăuze)

  1. guide

Declension

Declension of călăuză
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative călăuză călăuza călăuze călăuzele
genitive-dative călăuze călăuzei călăuze călăuzelor
vocative călăuză, călăuzo călăuzelor