căpătare

Romanian

Etymology

From căpăta +‎ -re.

Noun

căpătare f (plural căpătări)

  1. obtaining

Declension

Declension of căpătare
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative căpătare căpătarea căpătări căpătările
genitive-dative căpătări căpătării căpătări căpătărilor
vocative căpătare, căpătareo căpătărilor

References

  • căpătare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN