căsătorire
Romanian
Etymology
From căsători.
Noun
căsătorire f (plural căsătoriri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | căsătorire | căsătorirea | căsătoriri | căsătoririle | |
| genitive-dative | căsătoriri | căsătoririi | căsătoriri | căsătoririlor | |
| vocative | căsătorire, căsătorireo | căsătoririlor | |||