Romanian
Etymology
Borrowed from French cabine. Doublet of cabană.
Noun
cabină f (plural cabine)
- cabin
Declension
Declension of cabină
|
|
singular
|
|
plural
|
|
|
indefinite
|
definite
|
indefinite
|
definite
|
| nominative-accusative
|
cabină
|
cabina
|
cabine
|
cabinele
|
| genitive-dative
|
cabine
|
cabinei
|
cabine
|
cabinelor
|
| vocative
|
cabină, cabino
|
cabinelor
|