calabalâc

Romanian

Alternative forms

Etymology

Borrowed from Ottoman Turkish قالابالق (kalabalık).

Noun

calabalâc n (plural calabalâcuri)

  1. (colloquial) belongings (especially in disorder)

Declension

Declension of calabalâc
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative calabalâc calabalâcul calabalâcuri calabalâcurile
genitive-dative calabalâc calabalâcului calabalâcuri calabalâcurilor
vocative calabalâcule calabalâcurilor