calicuț
Romanian
Etymology
Adjective
calicuț m or n (feminine singular calicuță, masculine plural calicuți, feminine and neuter plural calicuțe)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | calicuț | calicuță | calicuți | calicuțe | |||
| definite | calicuțul | calicuța | calicuții | calicuțele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | calicuț | calicuțe | calicuți | calicuțe | |||
| definite | calicuțului | calicuței | calicuților | calicuțelor | ||||
References
- calicuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN