Romanian
Etymology
Borrowed from French campanule.
Noun
campanulă f (plural campanule)
- bellflower
Declension
Declension of campanulă
|
|
singular
|
|
plural
|
|
|
indefinite
|
definite
|
indefinite
|
definite
|
| nominative-accusative
|
campanulă
|
campanula
|
campanule
|
campanulele
|
| genitive-dative
|
campanule
|
campanulei
|
campanule
|
campanulelor
|
| vocative
|
campanulă, campanulo
|
campanulelor
|