cantaragiu
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish قنطارجی (kantarcı).
Noun
cantaragiu m (plural cantaragii)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cantaragiu | cantaragiul | cantaragii | cantaragiii | |
| genitive-dative | cantaragiu | cantaragiului | cantaragii | cantaragiilor | |
| vocative | cantaragiule | cantaragiilor | |||