caracudă
Romanian
Etymology
Borrowed from Bulgarian каракуда (karakuda).
Noun
caracudă f (plural caracude)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | caracudă | caracuda | caracude | caracudele | |
| genitive-dative | caracude | caracudei | caracude | caracudelor | |
| vocative | caracudă, caracudo | caracudelor | |||