caragață

Romanian

Etymology

Borrowed from Greek καρακάξα (karakáxa).

Noun

caragață f (plural caragațe)

  1. magpie

Declension

Declension of caragață
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative caragață caragața caragațe caragațele
genitive-dative caragațe caragaței caragațe caragațelor
vocative caragață, caragațo caragațelor