carambolaj
Romanian
Etymology
Borrowed from French carambolage.
Noun
carambolaj n (plural carambolaje)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | carambolaj | carambolajul | carambolaje | carambolajele | |
| genitive-dative | carambolaj | carambolajului | carambolaje | carambolajelor | |
| vocative | carambolajule | carambolajelor | |||