carbonata
Italian
Etymology
From carbonato?.
Noun
carbonata f (plural carbonate)
Descendants
- → French: carbonnade
- → Spanish: carbonada (calque)
See also
Romanian
Etymology
Borrowed from French carbonater.
Verb
a carbonata (third-person singular present carbonatează, past participle carbonatat) 1st conjugation
- to carbonate
Conjugation
conjugation of carbonata (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a carbonata | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | carbonatând | ||||||
| past participle | carbonatat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | carbonatez | carbonatezi | carbonatează | carbonatăm | carbonatați | carbonatează | |
| imperfect | carbonatam | carbonatai | carbonata | carbonatam | carbonatați | carbonatau | |
| simple perfect | carbonatai | carbonatași | carbonată | carbonatarăm | carbonatarăți | carbonatară | |
| pluperfect | carbonatasem | carbonataseși | carbonatase | carbonataserăm | carbonataserăți | carbonataseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să carbonatez | să carbonatezi | să carbonateze | să carbonatăm | să carbonatați | să carbonateze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | carbonatează | carbonatați | |||||
| negative | nu carbonata | nu carbonatați | |||||