cardaș
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish قارداش (kardaş, “sibling”).
Noun
cardaș m (plural cardași)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cardaș | cardașul | cardași | cardașii | |
| genitive-dative | cardaș | cardașului | cardași | cardașilor | |
| vocative | cardașule | cardașilor | |||
References
- cardaș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN