carfiță
Romanian
Etymology
Borrowed from Greek καρφίτσα (karfítsa). Compare Aromanian cãrfitsã.
Noun
carfiță f (plural carfițe) (archaic)
- precious brooch, pin
- 1863, Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi, pages 192–194:
- Duduca alese un colier de diamant, o păreche cerceĭ de birliant, câte-va inele de rubin și smarand; vre-o câte-va carfițe (ace) de aur cu petre scumpe și zece bucățĭ de mătăsăriĭ din cele maĭ scumpe.
- Duduca chose a diamond necklace, a pair of diamond earrings, some ruby and emerald rings; some golden brooches with precious stones and ten pieces of the most valuable silk.
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | carfiță | carfița | carfițe | carfițele | |
| genitive-dative | carfițe | carfiței | carfițe | carfițelor | |
| vocative | carfiță, carfițo | carfițelor | |||
References
- “carfiță”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025