carotă

Romanian

Etymology

Borrowed from French carotte.

Noun

carotă f (plural carote)

  1. carrot, carota

Declension

Declension of carotă
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative carotă carota carote carotele
genitive-dative carote carotei carote carotelor
vocative carotă, caroto carotelor