cartă
Romanian
Etymology
Borrowed from French charte, from Latin charta. Doublet of the inherited carte.
Pronunciation
- IPA(key): [ˈkar.tə]
Noun
cartă f (plural carte)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cartă | carta | carte | cartele | |
| genitive-dative | carte | cartei | carte | cartelor | |
| vocative | cartă, carto | cartelor | |||