ceacău
Romanian
Etymology
Borrowed from Hungarian csákó.
Noun
ceacău n (plural ceacăie)
- (Transylvania) shako (military hat)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | ceacău | ceacăul | ceacăie | ceacăiele | |
| genitive-dative | ceacău | ceacăului | ceacăie | ceacăielor | |
| vocative | ceacăule | ceacăielor | |||