cerșetori

Romanian

Etymology

From cerșetor +‎ -i.

Verb

a cerșetori (third-person singular present cerșetorește, past participle cerșetorit) 4th conjugation

  1. to beggar

Conjugation

    conjugation of cerșetori (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a cerșetori
gerund cerșetorind
past participle cerșetorit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present cerșetoresc cerșetorești cerșetorește cerșetorim cerșetoriți cerșetoresc
imperfect cerșetoream cerșetoreai cerșetorea cerșetoream cerșetoreați cerșetoreau
simple perfect cerșetorii cerșetoriși cerșetori cerșetorirăm cerșetorirăți cerșetoriră
pluperfect cerșetorisem cerșetoriseși cerșetorise cerșetoriserăm cerșetoriserăți cerșetoriseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să cerșetoresc să cerșetorești să cerșetorească să cerșetorim să cerșetoriți să cerșetorească
imperative — tu — — voi —
affirmative cerșetorește cerșetoriți
negative nu cerșetori nu cerșetoriți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.