cetățuie
Romanian
Etymology
From cetate + -uie.
Noun
cetățuie f (plural cetățui)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cetățuie | cetățuia | cetățui | cetățuile | |
| genitive-dative | cetățui | cetățuiei | cetățui | cetățuilor | |
| vocative | cetățuie, cetățuio | cetățuilor | |||