chelălăi

Romanian

Etymology

Unknown.

Verb

a chelălăi (third-person singular present chelălăie, past participle chelălăit) 4th conjugation

  1. to yelp

Conjugation

    conjugation of chelălăi (fourth conjugation, no infix)
infinitive a chelălăi
gerund chelălăind
past participle chelălăit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present chelălăi chelălăi chelălăie chelălăim chelălăiți chelălăie
imperfect chelălăiam chelălăiai chelălăia chelălăiam chelălăiați chelălăiau
simple perfect chelălăii chelălăiși chelălăi chelălăirăm chelălăirăți chelălăiră
pluperfect chelălăisem chelălăiseși chelălăise chelălăiserăm chelălăiserăți chelălăiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să chelălăi să chelălăi să chelălăie să chelălăim să chelălăiți să chelălăie
imperative — tu — — voi —
affirmative chelălăie chelălăiți
negative nu chelălăi nu chelălăiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.