chibitcă
Romanian
Etymology
Borrowed from Russian кибитка (kibitka).
Noun
chibitcă f (plural chibitce)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | chibitcă | chibitca | chibitce | chibitcele | |
| genitive-dative | chibitce | chibitcei | chibitce | chibitcelor | |
| vocative | chibitcă, chibitco | chibitcelor | |||