chindeuț
Romanian
Etymology
From chindeu + -uț.
Noun
chindeuț n (plural chindeuțuri)
- diminutive of chindeu
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | chindeuț | chindeuțul | chindeuțuri | chindeuțurile | |
| genitive-dative | chindeuț | chindeuțului | chindeuțuri | chindeuțurilor | |
| vocative | chindeuțule | chindeuțurilor | |||
References
- chindeuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN