chitanță
Romanian
Etymology
Borrowed from French quittance.
Noun
chitanță f (plural chitanțe)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | chitanță | chitanța | chitanțe | chitanțele | |
| genitive-dative | chitanțe | chitanței | chitanțe | chitanțelor | |
| vocative | chitanță, chitanțo | chitanțelor | |||