cilic

See also: cílíc and Čilić

Romanian

Etymology

Borrowed from Ottoman Turkish چلیك (çelik).

Noun

cilic n (plural cilicuri)

  1. steel beads

Declension

Declension of cilic
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative cilic cilicul cilicuri cilicurile
genitive-dative cilic cilicului cilicuri cilicurilor
vocative cilicule cilicurilor

References

  • cilic in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN