cinsteș

Romanian

Etymology

From cinste +‎ -eș.

Adjective

cinsteș m or n (feminine singular cinsteșă, masculine plural cinsteși, feminine and neuter plural cinsteșe)

  1. pretty
  2. proud
  3. honorable

Declension

Declension of cinsteș
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite cinsteș cinsteșă cinsteși cinsteșe
definite cinsteșul cinsteșa cinsteșii cinsteșele
genitive-
dative 		indefinite cinsteș cinsteșe cinsteși cinsteșe
definite cinsteșului cinsteșei cinsteșilor cinsteșelor

References

  • cinsteș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.