ciopli

Romanian

Etymology

Uncertain, possibly borrowed from Bulgarian чопля (čoplja).[1] Compare Serbo-Croatian čopliti.

Pronunciation

  • Audio:(file)

Verb

a ciopli (third-person singular present cioplește, past participle cioplit) 4th conjugation

  1. to chip
  2. to chisel, cut even
  3. to polish, smooth, refine

Conjugation

    conjugation of ciopli (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a ciopli
gerund cioplind
past participle cioplit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present cioplesc cioplești cioplește cioplim ciopliți cioplesc
imperfect ciopleam ciopleai cioplea ciopleam ciopleați ciopleau
simple perfect cioplii ciopliși ciopli cioplirăm cioplirăți ciopliră
pluperfect cioplisem ciopliseși cioplise ciopliserăm ciopliserăți ciopliseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să cioplesc să cioplești să cioplească să cioplim să ciopliți să cioplească
imperative — tu — — voi —
affirmative cioplește ciopliți
negative nu ciopli nu ciopliți

Derived terms

References

  1. ^ Paliga, Sorin (2024) An Etymological Dictionary of the Romanian Language, New York: Peter Lang, →ISBN, page 232
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.