cislui

Romanian

Etymology

From cislă +‎ -ui.

Verb

a cislui (third-person singular present cisluiește, past participle cisluit) 4th conjugation

  1. (dated) to discuss, to plan

Conjugation

    conjugation of cislui (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a cislui
gerund cisluind
past participle cisluit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present cisluiesc cisluiești cisluiește cisluim cisluiți cisluiesc
imperfect cisluiam cisluiai cisluia cisluiam cisluiați cisluiau
simple perfect cisluii cisluiși cislui cisluirăm cisluirăți cisluiră
pluperfect cisluisem cisluiseși cisluise cisluiserăm cisluiserăți cisluiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să cisluiesc să cisluiești să cisluiască să cisluim să cisluiți să cisluiască
imperative — tu — — voi —
affirmative cisluiește cisluiți
negative nu cislui nu cisluiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.