ciudățenie
Romanian
Etymology
Noun
ciudățenie f (plural ciudățenii)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | ciudățenie | ciudățenia | ciudățenii | ciudățeniile | |
| genitive-dative | ciudățenii | ciudățeniei | ciudățenii | ciudățeniilor | |
| vocative | ciudățenie, ciudățenio | ciudățeniilor | |||