ciulineț
Romanian
Etymology
Noun
ciulineț n (plural ciulinețe)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | ciulineț | ciulinețul | ciulinețe | ciulinețele | |
| genitive-dative | ciulineț | ciulinețului | ciulinețe | ciulinețelor | |
| vocative | ciulinețule | ciulinețelor | |||
References
- ciulineț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN