ciulineț

Romanian

Etymology

From ciulin +‎ -eț.

Noun

ciulineț n (plural ciulinețe)

  1. sapropel, organic sediment

Declension

Declension of ciulineț
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative ciulineț ciulinețul ciulinețe ciulinețele
genitive-dative ciulineț ciulinețului ciulinețe ciulinețelor
vocative ciulinețule ciulinețelor

References

  • ciulineț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN