ciumburel
Romanian
Etymology
From ciumbur + -el.
Noun
ciumburel m (plural ciumburei)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | ciumburel | ciumburelul | ciumburei | ciumbureii | |
| genitive-dative | ciumburel | ciumburelului | ciumburei | ciumbureilor | |
| vocative | ciumburelule | ciumbureilor | |||