cleiță
Romanian
Etymology
Noun
cleiță f (plural cleițe)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cleiță | cleița | cleițe | cleițele | |
| genitive-dative | cleițe | cleiței | cleițe | cleițelor | |
| vocative | cleiță, cleițo | cleițelor | |||
References
- cleiță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN