cleitură
Romanian
Etymology
Noun
cleitură f (plural cleituri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cleitură | cleitura | cleituri | cleiturile | |
| genitive-dative | cleituri | cleiturii | cleituri | cleiturilor | |
| vocative | cleitură, cleituro | cleiturilor | |||
References
- cleitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN