clocotiș
Romanian
Etymology
From clocot + -iș.
Noun
clocotiș m (plural clocotiși)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | clocotiș | clocotișul | clocotiși | clocotișii | |
| genitive-dative | clocotiș | clocotișului | clocotiși | clocotișilor | |
| vocative | clocotișule | clocotișilor | |||