clorură

Romanian

Etymology

Borrowed from French chlorure. Equivalent to clor +‎ -ură.

Noun

clorură f (plural cloruri)

  1. chloride

Declension

Declension of clorură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative clorură clorura cloruri clorurile
genitive-dative cloruri clorurii cloruri clorurilor
vocative clorură, cloruro clorurilor