coșuleț
Romanian
Etymology
Noun
coșuleț n (plural coșulețe)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | coșuleț | coșulețul | coșulețe | coșulețele | |
| genitive-dative | coșuleț | coșulețului | coșulețe | coșulețelor | |
| vocative | coșulețule | coșulețelor | |||