cocârlătură

Romanian

Etymology

From cocârlă +‎ -ătură.

Noun

cocârlătură f (plural cocârlături)

  1. grimace

Declension

Declension of cocârlătură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative cocârlătură cocârlătura cocârlături cocârlăturile
genitive-dative cocârlături cocârlăturii cocârlături cocârlăturilor
vocative cocârlătură, cocârlăturo cocârlăturilor

References

  • cocârlătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN