coluziune
Romanian
Etymology
Borrowed from French collusion.
Noun
coluziune f (plural coluziuni)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | coluziune | coluziunea | coluziuni | coluziunile | |
| genitive-dative | coluziuni | coluziunii | coluziuni | coluziunilor | |
| vocative | coluziune, coluziuneo | coluziunilor | |||