comandir

Romanian

Etymology

Borrowed from Russian командир (komandir), from French commandeur.

Noun

comandir m (plural comandiri)

  1. (dated) commander

Declension

Declension of comandir
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative comandir comandirul comandiri comandirii
genitive-dative comandir comandirului comandiri comandirilor
vocative comandirule comandirilor