comutație
Romanian
Etymology
Borrowed from French commutation. Equivalent to comuta + -ție.
Noun
comutație f (plural comutații)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | comutație | comutația | comutații | comutațiile | |
| genitive-dative | comutații | comutației | comutații | comutațiilor | |
| vocative | comutație, comutațio | comutațiilor | |||