concretizare
See also: concretizaré
Romanian
Etymology
From concretiza + -re.
Noun
concretizare f (plural concretizări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | concretizare | concretizarea | concretizări | concretizările | |
| genitive-dative | concretizări | concretizării | concretizări | concretizărilor | |
| vocative | concretizare, concretizareo | concretizărilor | |||
Spanish
Verb
concretizare
- first/third-person singular future subjunctive of concretizar