confirmație
Romanian
Etymology
Borrowed from French confirmation. Equivalent to confirma + -ție.
Noun
confirmație f (plural confirmații)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | confirmație | confirmația | confirmații | confirmațiile | |
| genitive-dative | confirmații | confirmației | confirmații | confirmațiilor | |
| vocative | confirmație, confirmațio | confirmațiilor | |||