conjectura
Catalan
Pronunciation
- IPA(key): (Central) [kuɲ.ʒəkˈtu.ɾə]
- IPA(key): (Balearic) [koɲ.ʒəkˈtu.ɾə]
- IPA(key): (Valencia) [koɲ.d͡ʒekˈtu.ɾa]
Noun
conjectura f (plural conjectures)
French
Pronunciation
- Homophones: conjecturas, conjecturât
Verb
conjectura
- third-person singular past historic of conjecturer
Latin
Participle
conjectūra
- inflection of conjectūrus:
- nominative/vocative feminine singular
- nominative/accusative/vocative neuter plural
Participle
conjectūrā
- ablative feminine singular of conjectūrus
References
- “conjectura”, in Charlton T. Lewis and Charles Short (1879) A Latin Dictionary, Oxford: Clarendon Press
- "conjectura", in Charles du Fresne du Cange’s Glossarium Mediæ et Infimæ Latinitatis (augmented edition with additions by D. P. Carpenterius, Adelungius and others, edited by Léopold Favre, 1883–1887)
Portuguese
Pronunciation
- (Brazil) IPA(key): /kõ.ʒekˈtu.ɾɐ/, /kõ.ʒe.kiˈtu.ɾɐ/
- (Southern Brazil) IPA(key): /kõ.ʒekˈtu.ɾa/
- Rhymes: -uɾɐ
- Hyphenation: con‧jec‧tu‧ra
Etymology 1
Noun
conjectura f (plural conjecturas)
- Brazilian Portuguese standard form of conjetura
Etymology 2
Verb
conjectura
- inflection of conjecturar:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
Romanian
Etymology
Borrowed from French conjecturer.
Pronunciation
- IPA(key): /kon.ʒek.tuˈra/
Verb
a conjectura (third-person singular present conjecturează, past participle conjecturat) 1st conjugation
- to conjecture
Conjugation
conjugation of conjectura (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a conjectura | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | conjecturând | ||||||
past participle | conjecturat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | conjecturez | conjecturezi | conjecturează | conjecturăm | conjecturați | conjecturează | |
imperfect | conjecturam | conjecturai | conjectura | conjecturam | conjecturați | conjecturau | |
simple perfect | conjecturai | conjecturași | conjectură | conjecturarăm | conjecturarăți | conjecturară | |
pluperfect | conjecturasem | conjecturaseși | conjecturase | conjecturaserăm | conjecturaserăți | conjecturaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să conjecturez | să conjecturezi | să conjectureze | să conjecturăm | să conjecturați | să conjectureze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | conjecturează | conjecturați | |||||
negative | nu conjectura | nu conjecturați |
Further reading
- “conjectura”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025