conjurație
Romanian
Etymology
Borrowed from French conjuration. Equivalent to conjura + -ție.
Noun
conjurație f (plural conjurații)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | conjurație | conjurația | conjurații | conjurațiile | |
| genitive-dative | conjurații | conjurației | conjurații | conjurațiilor | |
| vocative | conjurație, conjurațio | conjurațiilor | |||