conjurat
Romanian
Etymology
Noun
conjurat m (plural conjurați)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | conjurat | conjuratul | conjurați | conjurații | |
| genitive-dative | conjurat | conjuratului | conjurați | conjuraților | |
| vocative | conjuratule | conjuraților | |||