consacrat
See also: consacrât
Latin
Verb
cōnsacrat
- third-person singular present active indicative of cōnsacrō
Romanian
Etymology
Past participle of consacra.
Adjective
consacrat m or n (feminine singular consacrată, masculine plural consacrați, feminine and neuter plural consacrate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | consacrat | consacrată | consacrați | consacrate | |||
| definite | consacratul | consacrata | consacrații | consacratele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | consacrat | consacrate | consacrați | consacrate | |||
| definite | consacratului | consacratei | consacraților | consacratelor | ||||