consimțământ
Romanian
Etymology
From consimți + -ământ.
Noun
consimțământ n (plural consimțăminte)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | consimțământ | consimțământul | consimțăminte | consimțămintele | |
| genitive-dative | consimțământ | consimțământului | consimțăminte | consimțămintelor | |
| vocative | consimțământule | consimțămintelor | |||