constelare
See also: constelaré
Romanian
Etymology
Noun
constelare f (plural constelări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | constelare | constelarea | constelări | constelările | |
| genitive-dative | constelări | constelării | constelări | constelărilor | |
| vocative | constelare, constelareo | constelărilor | |||
Spanish
Verb
constelare
- first/third-person singular future subjunctive of constelar