contagiune
Romanian
Etymology
Borrowed from French contagion.
Noun
contagiune f (plural contagiuni)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | contagiune | contagiunea | contagiune | contagiunele | |
| genitive-dative | contagiune | contagiunei | contagiune | contagiunelor | |
| vocative | contagiune, contagiuneo | contagiunelor | |||